Indigene Tzotzil-ii

Mai mult de 250 de mii de Tzotzili traiesc in regiunile inalte din centrul statului Chiapas in Mexic. Ei se invecineaza cu Tzeltal-ii cu care sunt inruditi lingvistic. Desi traiul lor zilnic s-a schimbat radical in ultimii doua mii de ani de cand stramosii lor au venit in aceasta zona, in multe privinte a ramas acelasi. In limba lor, "tzotz" inseamna lana. Lana este materialul principal din care isi confectioneaza imbracamintea. Dar in limba mayasa veche "tzotzil" semnifica "oameni lilieci." Cand au sosit prima data in aceste locuri, invadatorii spanioli au folosit aceasta denumire pentru a-i distinge pe Tzotzili de alte grupuri lingvistice. Un istoric spaniol din trecut a scris despre faptul ca Tzotzilii venerau liliacul de piatra ca fiind unul dintre zeii lor. In prezent, unii Tzotzili se refera la ei insisi cu numele de "Sotz'leb" ceea ce inseamna in dialectul lor "oameni lilieci."

Probabil ca cea mai mare schimbare din intreaga istorie a Tzotzil-ilor are loc in prezent, deoarece ei isi abandoneaza pamanturile ancestrale. Intr-o anumita masura, acesta este un fenomen global intalnit la populatiile din zonele rurale din cauza situatiei economice. Dar in cazul Tzotzil-ilor, aceasta mutare nu este intodeauna voluntara. Grupurilor indigene din aceasta zona din Mexic li se iau pamanturile fortat, cu acordul si participarea guvernului mexican. Este ironic faptul ca aceasta abandonare este reactia lor la ocuparea si posesia prezenta a pamantului care intai li s-a furat, apoi "returnat" si din nou furat de catre invadatorii spanioli.

Totusi, unii Tzotzili au reactionat diferit fata de altii. Tzotzilii sustin cu tarie Ejército Zapatista de Liberación Nacional (Armata Zapatista de Eliberare Nationala). Membrii EZLN sunt cunoscuti cu numele de Zapatistii. Numele este in amintirea cauzei sociale si politice zapatiste popularizate de conducatorul revolutionar mexican Emiliano Zapata (1879 - 1919). In urma cu o suta de ani, el a creat o armata de indigeni care sa lupte pentru drepturile lor asupra pamanturilor.

Nu este o coincidenta ca EZLN a devenit cunoscuta lumii la 1 Ianuarie 1994. Este data cand North American Free Trade Agreement (NAFTA) (Acordul Nord American de Comert Liber) a intrat in functiune. EZLN s-a temut (si istoria a dovedit ca teama a fost intemeiata) ca NAFTA va avea un impact negativ asupra populatiilor indigene din Mexic.

Intr-o anumita masura, zapatistii au reusit sa obtina autonomie in conducere, desi recunoscuta unilateral. Aceasta autonomie este evidenta in educatie. Sistemul Zapatist de Educatie Autonoma Rebela (SERAZ) reprezinta o alternativa la sistemul mexican de educatie nationala. "Profesorii" din scolile incluse in SERAZ sunt voluntari care mai mult faciliteaza educatia decat predau in sensul standard. Programa este foarte asemanatoare celei nationale, cu exceptia faptului ca elevilor li se preda atat limba lor indigena, cat si aspecte ale mostenirii lor culturale.

Elevii Tzotzil nu au nici o dificultate in a invata aceste lectii de istorie culturala. Ei traiesc zilnic aceasta cultura. Cand am vizitat o scoala SERAZ a Tzotzil-ilor, elevii au intrerupt lectia si au insistat sa faca o demonstratie a dansului traditional Tzotzil care este parte din ceremonia de curtare practicata de tineri.

In alt sat Tzotzil, o femeie a pregatit la foc deschis turte din malai proaspat macinat. Tehnicile ei de preparare si gatit erau similare celor mayase. In acelasi sat, alta femeie a demonstrat tesutul traditional pe razboi orizontal. Ca multe alte mame din alte sate Tzotzil, ea si-a invatat fetele sa teasa panza si sa confectioneze imbracaminte. Materiile prime au aceleasi surse folosite de stramosii ei.

Civilizatia maya timpurie avea un sistem complex de stiinte si credinte religioase. In timp ce viziunea lor asupra stiintei — in special astronomia — a fost recunoscuta de curand, religia lor a intrat imediat in contact cu spaniolii. Rezultatul a constat in asimilarea timpurie a catolicismului in practica religioasa mayasa. In prezent, majoritatea Tzotzil-lilor au o combinatie de credinte traditionale si catolice. Recent, unele comunitati Tzotzil au inlocuit influentele catolice cu cele protestante. Altii s-au convertit la islamism.

Multi Tzotzil inca mentin practicile religioase ale stramosilor lor. Femeia din poza din dreapta sus este sotia unui ingrijitor religios. Ea binecuvanteaza crucea mayasa din fata casei lor. Ea face acest lucru in momente semnificative din timpul fiecarei zile, in decursul anului in care sotul ei detine aceasta functie. Pesterile si muntii reprezinta inca locurile unde Tzotzilii executa ritualuri ancestrale. Cand ne-am apropiat de un asemenea loc sfant, am intalnit femei spaland haine in rau. La inceputul fiecarui ciclu de 20 de zile din calendarul mayas, hainele celor douazeci de sfinti sunt aduse ceremonial la acest loc sfant, spalate, uscate la soare, si duse inapoi in biserica sa imbrace sfintii.

Respectarea acestei traditii religioase nu ii implica doar pe cei vii. Cei decedati au de asemenea un rol in credinta spirituala Tzotzil. Inmormantarea include artifacte pe care cei decedati le iau cu ei in lumea de apoi. Sufletul celui decedat este tinut in siguranta in lumea de apoi de catre stramosi pana cand se reincarneaza. In cimitir, culoarea crucii mayase de pe mormant semnifica varsta celui decedat. Crucile albe sunt pentru copii, iar cele negre pentru cei adulti. Doar cateva cruci gri sunt pentru cei care au trait pana la batranete.