Indigene Tzeltal-ii

(English version) Etnonime: Tseltal Tarile in care locuiesc: Mexic Familia lingvistica: Maya Ramura lingvistica: Tzeltal

populatii indigene Tzeltal-ii populatii indigene Tzeltal-ii Tzeltal-ii reprezinta una dintre numeroasele vechi sub-grupe Maya care au supravietuit pana in prezent. Ei traiesc in muntii centrali din statul Chiapas, in Mexic. Din punct de vedere lingvistic, sunt inruditi cu Tzotzil-ii. De fapt, pana la inceputul perioadei Post-clasice Tarzii din istoria Maya (in jurul anului 1200 AD), Tzeltal si Tzotzil nu erau doua limbi distincte.

In prezent, aproximativ o treime de milion de oameni vorbesc Tzeltal ca limba nativa sau limba secundara. Bilingvismul in spaniola este raspandit la Tzeltal-i.

populatii indigene Tzeltal-ii populatii indigene Tzeltal-ii Organizarea societatii Tzeltal s-a pastrat de-a lungul timpului. Variatia culturala este evidenta intre comunitati si poate fi observata in ceea ce priveste dialectul, imbracamintea, ritualul religios si social. Totusi, Tzeltal-ii au multe lucruri in comun. Multe comunitati Tzeltal cuprind in principal membri etnolingvistici Tzeltal care pastreaza limba indigena ca limba nativa. Casele sunt simple, continand in principal familii nucleare a caror viata consta in principal din agricultura de subzistenta (alimentele de baza fiind porumbul, fasolea si dovlecelul), comertul cu animale (incluzand pui, porci, si oi) si mestesuguri ca tesutul, cusutul, broderia si olaritul.

Tzeltal-ii reusesc sa produca surplus de mancare. populatii indigene Tzeltal-ii populatii indigene Tzeltal-ii Ei comercializeaza acest surplus in orasul care este centrul administrativ al municipalitatii lor. In aceste poze, femei din periferiile Municipiului Oxchuc pot fi vazute vanzand fructe si legume in piata sezoniera din orasul cu acelasi nume. Asemenea piete fac cu schimbul, de obicei la o saptamana, asa incat fiecare municipiu are oportunitatea de a face comert in mod regulat. Acest comert, care, asa cum am precizat mai sus, cuprinde mai mult decat surplusul de mancare, este centrul economic pentru toate comunitatile Tzeltal.

Amatenango del Valle este o municipalitate mult mai mica decat Oxchuc, populatii indigene Tzeltal-ii populatii indigene Tzeltal-ii cu o populatie mai mica de 10,000 de oameni in comparatie cu populatia din Oxchuc de 35,000. Dar este probabil mult mai cunoscuta in plan local si international. Orasul Amatenango del Valle este un exemplu rar despre cum lumea Maya antica a intrat in timpurile moderne pastrand traditia si in acelasi timp adoptand schimbarea. Femeile din zona aceasta s-au preocupat dintotdeauna cu olaritul. In trecut, produsele de olarit erau folosite in scopuri practice, pentru depozitare, gatit si mancat.

San Cristóbal de las Casas este unul dintre orasele mari din Statul Chiapas. Recent, turismul din oras si din zona inconjuratoare s-a dezvoltat. In consecinta, orasul alaturat populatii indigene Tzeltal-ii populatii indigene Tzeltal-ii Amatenango del Valle a devenit un fel de destinatie turistica in parte datorita faptului ca olaritul se practica acolo folosind tehnica pre-Columbiana a plasarii lutului pe foc deschis in loc de in cuptor. Capitalizand potentialul pentru comert, multe femei din oras produc acum 'olarit de arta' pentru a fi vandut turistilor. Acest 'olarit de arta' inlocuieste treptat articolele traditionale, insa tehnica producerii pe foc deschis se pastreaza. Cererea a crescut atat de mult incat o industrie separata se dezvolta pentru tinerele din oras. Ele produc mici bijuterii — 'animalitos' — pe care le vand turistilor.

Alta schimbre recenta in societatea Tzeltal este cresterea migratiei barbatilor in cautare de locuri de munca non-traditionala. populatii indigene Tzeltal-ii populatii indigene Tzeltal-ii Parasindu-si locurile natale, ei au de infruntat greutati in centrele urbane unde se duc sa munceasca pentru a suplimenta venitul familiei lor. Ei sunt deseori exploatati de angajatorii lor care ii platesc mai putin decat pe colegii lor hispanici sau ladino.

Spre deosebire de migratia parintilor lor, multe fete Tzeltal stau acasa si contribuie cu munca lor la venitul familiei. Conducand printr-un mic sat Tzeltal, am vazut o scena obisnuita: o fetita de noua ani care, in loc sa mearga la scoala, vindea putina mancare de surplus a familiei la marginea drumului. Populatia Maya antica isi sacrifica copiii — la propriu — pentru zei, iar in lumea moderna unii sunt obligati sa sacrifice educatia copiilor pentru a face fata nevoilor economice.

populatii indigene Tzeltal-ii populatii indigene Tzeltal-ii Multi copii Tzeltal merg la scoala. Am vizitat o scoala in Oxchuc unde profesorii si elevii erau mandri de realizarile lor educationale si ne-au invitat sa fotografiem. Niste eleve au insistat sa faca o fotografie de grup. Este semnificativ ca adolescentele merg la scoala in aceste comunitati. Doar cu cateva generatii in urma, ele ar fi trebuit sa fie maritate la aceasta varsta.

Unele fete Tzeltal inca se marita si isi intemeiaza o familie inainte de a atinge maturitatea sexuala, dar acest fapt este parte din cultura traditionala care incet-incet dispare din societatea Tzeltal. Ca si alte grupuri Maya din Mezoamerica, populatia Tzeltal se afla intr-un moment critic in istoria lor. Cum se pot schimba datorita influentelor moderne sau adapta la acestea va depinde in curand de copiii Tzeltal din prezent. populatii indigene Tzeltal-ii populatii indigene Tzeltal-ii

Drept de autor pentru fotografii: © 1999 - 2024, Ray Waddington. Toate drepturile rezervate. Drept de autor pentru text: © 1999 - 2024, Fundatia Populatii ale Lumii. Toate drepturile rezervate.

Pentru a cita acest articol

Waddington, R., (2008, traducere de Teodora C. Hasegan) Indigene Tzeltal-ii. Fundatia Populatii ale Lumii. Accesat pe 18 aprilie 2024, la Fundatia Populatii ale Lumii. <https://www.peoplesoftheworld.org/tzeltal/tzeltalro.jsp>

Stock licensing on Alamy. Subscribe to our Youtube channel.

© The Peoples of the World Foundation and individual contributors, 1999 - 2024. All rights reserved.

We support Internet privacy. Our website does not track visitors.